Oglinda, oglinjoara

A fost o dată ca niciodată Albă ca Zăpada; aia din povestea pe care o știm cu toții de când eram mici. Și a fost odată și mama ei vitregă; și ea avea o oglinda fermecata si ori de cite ori se privea intr-insa, nu uita s-o intrebe:
— Oglindă, oglinjoara, Cine e cea mai frumoasa din tara?

Și oglinda îi răspundea:

-Să știi că standardele de frumusețe sunt o chestie a naibii de subiectivă; și oricum, ce-ți bați tu capul cu asta?

O dată nu m-ai întrebat și tu cine e cea mai deșteaptă, sau cea mai cultă, sufletul cel mai puternic… Și ce e mai grav, nu m-ai întrebat niciodată cine e cea mai fericită. Oricum, ideal ar fi să uiți și de “cea mai”- să te compari mereu cu ceilalți nu e bine pentru suflet. Ești frumoasă, ești deșteaptă, ești puternică, împăratul te iubește pentru ceea ce ești- cui îi pasă de “cea mai frumoasă”, care probabil că se hrănește numai cu frunze de salată verde și apă plată cu lămâie?Frumos e apusul de soare, frumoase sunt străduțele întortocheate ale orașului, frumoase sunt grădinile de flori și frumos e zâmbetul tău.

Albă ca Zăpada a crescut, iar mama vitregă era cea mai bună prietenă a ei. După un timp (după ce și-a încheiat studiile, și-a pus pe picioare propria afacere și a scris o carte despre femei deștepte), Albă ca Zăpada s-a căsătorit; nu cu un prinț, pentru că prinții sunt mândri și tot timpul ocupați; pur și simplu cu un tip simpatic, care îi înțelegea nevoia de alint. Mama vitregă s-a bucurat sincer pentru ea.A, și întâmplător, tipul era Negru-ca-Tăciunele și ca președintele Obama (deși nu era nici președinte; ca și prinții, nici ăia nu prea au timp.)

Era însă un secret, pe care Albă-ca-Zăpada nu îl știa; Negru-ca-Tăciunele (pe care îl chema de fapt Billy, și pe ea Clarissa- din fericire pentru ei nu aveau părinți sadici care să le pună nume caraghioase) avea și el o oglindă fermecată; dar nu îndrăznise niciodată să o întrebe:

-Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai frumos din țară?

Și asta pentru că singurul răspuns la care se aștepta era: “Ce, ești cumva nesigur pe masculinitatea ta? Astea-s preocupări de femeie, tu du-te să te lupți cu Neînfricații Barbituci, uită-te la meci și pe urmă bea șapte beri în fața televizorului.”

Și mai era încă un secret pe care nici el nu îl știa: oglinda aștepta să fie întrebată, ca să-i răspundă că și bărbații au, din când în când, nevoie de pisiceală.